Teacher Tom si oamenii liberi

Vremurile sunt darnice cu noi - resursele pe care le avem sa obtinem ce ne dorim sunt mult sporite, fata de ce au avut cei dinaintea noastra: comunicam, calatorim, muncim, traim, ne distram variat si cu mai multa usurinta. O vizita scurta pe blogurile preferate si gata – esti in tema cu ce mai fac unul-altul in diverse colturi ale lumii. Teacher Tom – un educator altfel, in Seattle, dezvolta cu intelepciune ideea leadershipului si a celor ce urmeaza leaderului. Postarea lui aici.

Sunt momente in viata cind poti fi nebunul cu ideea trasnita, ce poate schimba lumea, dar fara a fi urmat de cineva, ideea nu va fi validata de multime. Pentru leader, rolul de follwer este la fel de important. Este cel ce vede geniul din idee, ce o traduce in cuvintele multimii. Si il urmeaza inca 2 si cu mai multa usurinta inca 2 si ideea este deja in piata. Multimea o iubeste. Rolul de leader este desigur cel al vedetei, dar cel ce il urmeaza a ales si a avut curaj. Un concept generos, dar nu m-am putut opri sa nu ma intreb ce se intimpla in societatea noastra si mai ales ce ii invatam pe copii. Ca si adultii, sunt apreciati copiii cuminti, supusi, ce nu pun probleme, care nu vor sa schimbe ordinea lucrurilor. La scoala si in afara ei, proiectele de grup sunt rarisime, au timpul organizat la minut, asa incit jocul in gasca, acolo unde se formeaza leaderii si cei ce ii urmeaza, a disparut. Asa cum noi nu avem timp pentru noi, nici ei nu mai au. Ideile nebune se nasc din provocari pe care si le propun singuri. Impreuna cu prietenii lor. Educatia e valoroasa, cred ca un om instruit este mai bogat, dar liberatatea  de a alege pentru tine este aceea ce iti da putere de a vedea ideea valoroasa – ca leader sau ca first follower.

Pe pirtie

Nu ii vedeam pina  sa am copiii, sunt si astazi pentru ceilalti o specie aparte. Cu rucsacei cu haine de schimb, atirnati expert pe un brat, portocale, sucuri, aparate foto, saniute sau bob-uri performante – sunt cei acum de-o –varsta cu mine, cu copiii mici agatati de ei, cu copiii mai mari ce le cer diverse. Tatii se arunca pe sanie, le arata tehnicile cirmitului, mamele cotcodacesc in jurul lor sa isi puna fularul, sa nu isi scoata manusile, sa isi sufle temeinic nasucul. Citeodata grupurile rasfirate de parinti-copii-fericiti-zglobii-ingrijorati sunt despicate fulgerator de cite unul-doi puberi zgomotosi si curajosi. Tatii se intorc si se citeste dorinta in ochii lor, mamele clatina din cap nemiloase, isi zugoie buzele a nemultumire si isi ascund puii sub aripa. Pericolul trece, puii ies din nou pe pirtie cu saniutele, tatii pornesc dezbaterea despre ce a facut Dinamo in etapa trecuta, mamele despre gradinite, sefe sau colege tinere si nemaritate. Ce viata…